minute (35 days left)

1.00
Iar eu privesc în gol.
Culcată, dezvelită, încercând să închid ochii şi să mă rup de realitate.
Respir uniform, mişcându-mi tot corpul şi scoţând un sunet firav şi mort.
1.12
Clipesc şi simt o durere în ochi – aici şi-a găsit extenuarea loc să se aciueze.
De aceea îmi simt corpul greu, muşchii relaxaţi, simt că dorm, doar că sunt conştientă de gândurile pe care le am şi ...scriu.
1.26
Îmi privesc brăţara de argint şi zâmbesc. Pentru că e de la mama şi pentru că mă face să mă gândesc la tine, şi să realizez că mi-e dor. Şi gânduri-gânduri-gânduri lipicioase şi dulci....
1.57
Las pixul, închid ochii şi zâmbesc, vizualizându-ţi făptura cuibărită lângă a mea.
În curând voi adormi şi imaginea va deveni şi mai vie.

Nu e chiar atât de întuneric. Şi e frumos să scrii la lumina lunii.